8 ianuarie 2011

Ceaiul Kombucha

Ce este Kombucha?

Kombucha este o colonie de nu mai putin de 12 specii de microorganisme , care convietuiesc in simbioza, alcatuind un sistem biologic fascinant prin complexitatea si organizarea sa. In principal, colonia este compusa din bacterii "prietenoase" si ciuperci (drojdii), care transforma zaharul in care cresc, precum si principiile active ale ceaiului, in substante cu efecte vindecatoare remarcabile.

  Care este secretul puterii vindecatoare a acestui remediu?

Kombucha contine cantitati insemnate de vitamina C, precum si vitamine din complexul B (B1, B2, B3, B6, B12), ceea ce justifica in buna masura proprietatile sale reintineritoare si de stimulare a rezistentei naturale a organismului. Apoi, in acest elixir au fost descoperite substante antibiotice si antivirale foarte puternice, care explica folosirea sa cu succes contra bolilor infectioase.
Poate cea mai importanta proprietate a sa este cea detoxifianta, de unde si utilizarile sale in tratarea reumatismului, a gutei, precum si a bolilor de piele. De asemenea, contine si substante cu efecte hormonale, motiv pentru care este recomandat ca remediu pentru varsta a treia, dar si pentru copiii aflati in crestere, pentru cei aflati la pubertate si care se confrunta cu fenomenele neplacute specifice acestei perioade. 

Cum se obtine Kombucha?








 • Se prepara ceaiul astfel: intr-un vas cu apa clocotita se pun 2 lingurite de ceai verde sau negru pentru fiecare litru de apa, se stinge focul, se acopera si se lasa sa infuzeze vreme de 30 de minute, dupa care se strecoara si se amesteca bine cu 100 g zahar. Se pot pune si pliculete (2 plicuri la un litru de apa) insa este obligatoriu sa nu fie cu arome sau diet. Zaharul este bine sa fie 2 linguri zahar alb + 1 lingura zahar brun (o lingura are aproximativ 30 grame).

Ceaiul se lasa sa se raceasca complet, pana ajunge la temperatura camerei, dupa care se pune intr-un borcan cu gura larga.
Se adauga in borcan ferment de kombucha (ceai gata preparat cu drojdiile din el), minim 10% din cantitate, pentru noua preparare. De exemplu la 2 litri de ceai proaspat preparat si racit se vor adauga 200 - 250 ml de ceai fermentat - o cana are aproximativ 250 ml. Adaugati cultura vie, care arata ca un strat gelatinos, in lichidul din borcanun, avand grija ca ceaiul proaspat si cel vechi sa fie amestecate.

• Acoperiti borcanul in care va fermenta cultura cu servet de hartie, tifon sau panza de in sau bumbac, legati cu sfoara sau banda elastica.

• Ceaiul cu zahar va incepe sa fermenteze ime
diat, dar se lasa sa stea 8-14 zile, dupa care se strecoara. Acest timp este necesar pentru ca microorganismele prietenoase din aceasta colonie sa aiba timp sa consume zaharul si sa-l transforme in substante cu efecte vindecatoare. Cu cat temperatura mediului este mai ridicata, cu atat ceaiul va fermenta mai repede. Temperatura la care trebuie sa stea ceaiul trebuie sa fie intre 20-27 grade Celsius. Nu miscati borcanul in timpul fermentarii. In timpul procesului de fermentare la suprafata ceaiului se formeaza incet o noua cultura kombucha (cultura pui), incepe cu o pelicula subtire, fragila care in timp se ingroasa. Cultura initiala poate fi la suprafata sau la fundul borcanului. Ambele situatii sunt normale. Cultura nou formata poate fi folosita de asemenea pentru prepararea ceaiului fermentat. Dupa un anumit numar de cicluri de fermentare, cultura capata incet o culoare maronie inchisa. Cand devine prea inchisa, inlocuiti-o cu una noua.
 
• Ceaiul fermentat se toarna in sticle sau flacoane de plastic. Intotdeauna evitati contactul cu metalul. Flacoanele se umplu astfel incat sa se elimine complet aerul inainte de a pune dopul (printr-o usoara presare a peretilor flaconului). Astfel, eliminand aerul, drojdia va produce suficient CO2 pentru a transforma aceasta bautura minunata intr-una acidulata. Dupa umplerea flacoanelor, acestea se lasa la temperatura camerei 1 - 5 zile, depinde cat de acidulata o vreti, pentru a lasa timp drojdiei sa-si faca treaba, dupa care se muta flacoanele intr-un loc rece (frigider, camara, beci...). Se pot pasta la frigider pana la 14 zile.


Atunci cand preparam Kombucha, trebuie sa avem in vedere cateva lucruri esentiale: toate vasele in care se face prepararea trebuie sa fie foarte curate, fara urma de hrana, care ar putea strica aceasta cultura. Cultura sau ceaiul nu are voie sa atinga metalul deoarece se pot elibera substante toxice pentru om iar ciuperca poate sa moara. Macerarea nu trebuie facuta in locuri neigienice, cu fum de tigara, cu mirosuri grele (cum ar fi cel de prajeala) sau cu mult abur, intrucat altereaza calitatea preparatului. 














Pe langa ceaiul verde sau negru pot fi folosite si plante medicinale, intr-o proportie de 30%. Insa aceste amestecuri trebuie facute abea dupa ce va familiarizati cu prepararea ceaiului kombucha in mod traditional si stiind bine actiunea plantelor medicinale asupra organismului. 

Cu cat lasati mai mult ceaiul la fermentat, cu atat va iesi mai acru. Daca il lasati intr-un borcan pentru mai multa vreme, adaugand doar din cand in cand cate putin ceai indulcit, veti obine un otet foarte bun si sanatos.

7 ianuarie 2011

Haka In gura presei

Pe Mircea Badea un videoclip foarte tare. Asta e tot ce pot sa mai ascult la ora asta despre Basescu, Boc si Guvernul Romaniei.

5 ianuarie 2011

Cum se prepară kefirul

Cum se prepară kefirul ?

Kefirul este o bautura din lapte fermentat, preparat prin introducerea granulelor de kefir in lapte de vaca, capra sau oaie. Kefirul traditional era facut in burdufuri care erau atarnate langa o usa. Oricine trecea pe acolo lovea burduful pentru ca laptele si granulele de kefir sa se amestece bine. 
       Se pun 1-2 lingurite de granule de kefir (cca.3-5 cm3) intr-un borcan de sticlă de 200 mg si se toarna 200-300 ml lapte proaspat, dulce, rece. Eu il pun chiar de la frigider. E de preferat lapte integral, nefiert. Avem aici, in oras, un fel de bancomate care iti livreaza laptele direct de la ferma, verivicat.
       Se lasă 8 - 24 ore la fermentat (in functie de temperatura mediului ambiant), fara sa se inchida ermetic, ci numai cu un capac pus invers pe borcan. Laptele fermenteaza suficient si dupa doar 8-12 ore, are deja proprietatile benefice complete. Gusta si opreste fermentatia dupa intervalul optim in conditiile de temperatura de la tine din casa. Daca vrei sa faci de pe o zi pe alta sau pleci 2-3 zile si vrei sa nu fermenteze atat de repede, il pui la frigider cateva ore si il scoti cand consideri ca trebuie ca sa aiba timp sa se faca. Eu am o lingurita de plastic cu coada lunga cu care mestec in borcan de 2-3 ori pe zi. Mai ales daca laptele e gras, granulele de kefir imi ramane in stratul de la suprafata si laptele de la fundul borcanului nu se face. La inceput, pana te obisnuiesti cu timpul de preparare, poti gusta cand mesteci in borcan sa vezi daca iti place la gust sau il vrei mai acrisor.

       Pentru consum, se strecoara laptele fermentat, devenit kefir, printr-o sita de plastic cu diametrul orificiilor cat mai mic. Eu am o sita de plastic cu orificii lunguiete. Se pastreaza intr-un vas de sticlă sau plastic, la frigider. Granulele de kefir din sita se spala sub jet de apa rece de ramasitele laptelui fermentat, apoi se reaseaza in borcanul spalat si se toarna o noua portie de lapte dulce, crud, nefiert.
       Este foarte important sa se procedeze asa in fiecare zi, altfel granulele de kefir nu se dezvolta, capata o culoare maronie, nu mai au proprietati benefice si pot muri. Cand granulele de kefir sunt bine ingrijite, sunt albe ca laptele si in aproximativ 14-21 zile volumul acestora se dubleaza. Atunci trebuie impartite in doua si surplusul il dai la cine mai are nevoie.
       Toate ustensilele care se folosesc la prepararea kefirului, precum si vasele in care fermenteaza sau se pastreaza kefirul trebuie sa fie din sticla, portelan sau plastic.
       Se poate consuma asemenea iaurtului sau laptelui batut. Nu exista nici un fel de efecte secundare. Nici macar inghitind o parte din granulele de kefir nu se intampla absolut nimic, se vor elimina prin scaun, nedigerate; ciuperca nu poate trai in intestinul omului.
       Ca tratament se consuma 100 - 500 ml kefir pe zi, de preferat pe stomacul gol (exceptie facand gastritele hiperacide, ulcerul gastric sau duodenal – cazuri in care e bine ca kefirul sa se consume dupa masa sau in paralel cu paine prajita, biscuiti etc. care absorb acidul gastric; totodata, nu se vor bea cantitati mari deodata, ci se va consuma cu linguriţa… pauză… o nouă lingurita etc.  

Reactia organismului la kefir
 
In primele zile activitatea stomacului se intensifica brusc, se pot forma gaze din abundenta si nu se recomanda consumul kefirului dimineata pe stomacul gol (in aceasta prima faza).
Uneori scaunul este mai moale si des, mai ales in cazul persoanelor care sufera de constipatie. La bolnavii de ficat si rinichi s-au semnalat si unele senzatii mai neplacute. Dupa 2 - 3 zile aceste reactii inceteaza si se amelioreaza activitatea intregului organism.
Personal nu am avut nici un fel de reactii neplacute, dar cunosc persoane (cu constipatii cronice sau mari consumatoare de carne) care au avut nevoie de cateva zile pana au reusit sa-si echilibreze flora. De aceea recomand sa se inceapa cu kefirul de vineri seara, cand nu trebuie sa pleci in calatorii.
Este foarte indicat consumul de kefir mai ales in perioadele tratamentului cu antibiotice, cand flora intestinala este dezecilibrata si are nevoie de ajutor. Poate inlocui cu succes Biotics-ul care se da de obicei in paralel cu tratamentul antibioticelor.






 Daca nu folosesti ciuperca dar vrei s-o pastrezi, sa n-o pierzi, o ti la frigider. Pui cultura intr-un borcan, o acoperi cu lapte rece si pui capacul. Se poate pastra la frigider pana la o saptamana, dupa care trebuie schimbat laptele si o pui din nou la rece. Cand vrei sa te apuci s-o folosesti (ca si iaurt, nu neaparat ca tratament) o scoti afara, o speli, ii dai lapte proaspat si o pui la treaba :)

3 ianuarie 2011

Ce este Kefirul?

Ce este Kefirul?


















Kefirul este o bautura fermentata din lapte. Cuvantul kefir se spune ca ar fi originat din cuvantul turc “keif” care inseamna “sa te simti bine”. Kefirul dateaza cu multe secole in urma, fiind intalnit la ciobanii din Muntii Caucaz ce carau lapte in burdufuri de piele, in care fermenta in iaurt acidulat acrisor. Elie Metchnikoff, un biolog laureat al Premiului Nobel de la Institutul Pasteur a sugerand ca lactobacilii ar putea contracara efectele de putrefacţie din metabolismul gastrointestinal. Acest cercetator atribuia longevitatea locuitorilor din Munţii Caucaz pe seama consumului de lapte acru.
In timpurile moderne se manifesta un interes crescut in cercetarea probioticelor si in particular a proprietaţilor curative ale diverselor forme de lapte fermentat, precum ar fi kefirul.

Cultura de kefir 

Exista doua tipuri de kefir: kefirul de apa – granule mici,  transparente care fermenteaza in apa indulcita; kefirul de lapte - granule de culoare alba sau a smantanii, care arata mai degraba ca o conopida, fermentand in lapte.
Kefirul este o cultura vie, o simbioza complexa formata din mai bine de 30 de microflore ce formeaza granulele in conglomerate asemanatoare structurii unei conopide (numite uneori plante) din lapte. Acestea cresc pe masura ce cultura fermenteaza laptele, generand noi granule in proces. Kefirul adevarat din cultura vie este un proces autopropagandu-se la nesfarsit.
Micro organismele prezente in granule cuprind bacterii de acid lactic, Lactococcus lactis subsp. lactis, Streptococcus thermophilus, Lb delbrueckii subsp. bulgaricus, Lb helveticus, Lb casei subsp. pseudoplantarum and Lb brevis, o varietate de drojdii, precum Kluyveromyces, Torulopsis si Saccharomyces, bacterii de acid acetic, printre altele. Asigurand kefirului excelente calitaţi de conservare
oprind bacteriile de putrefacţie care altfel ar coloniza laptele. In teste de laborator, s-a dovedit ca acestea inhiba atat salmonella cat si E.coli.

Kefirul si sanatatea

Kefirul are numeroase bine cunoscute beneficii pentru sanatate. Deţinand proprietati antibiotice si antifungale. Fiind folosit la tratamentul unei varietaţi de boli, incluzand desordini metabolice, ateroscleroza, alergii, tuberculoza, cancer, digestie defectuasa, candidoza, osteoporoza, hipertensiune, HIV si boli cardiace. Vi s-ar parea straniu ca o bautura conţinand drojdii ar fi buna la tratarea candidozei insa s-a dovedit de ajutor pentru multi oameni, atat prin restaurarea unui mai bun echilibru in flora intestinala cat si datorita faptului ca unele elemente de microflora distrug Candida Albicans. Nu toate drojdiile sunt daunatoare.
Pe langa bacteriile benefice si drojdii, kefirul contine multe vitamine, minerale, aminoacizi si enzime. In particular calciu, fosfor, magneziu, B2 si B12, vitamina K, vitamina A si vitamina D.
Triptofan, unul dintre amino acizii esentiali care abunda in kefir, este bine cunoscut pentru efectul sau calmant asupra sistemului nervos. Deoarece kefirul are de asemenea calciu si magneziu in abundenta, minerale importante pentru intretinerea unui sistem nervos sanatos, kefirul in dieta poate induce o deosebita calmare a nervilor.
Abundenta enzimelor aduce inca si mai multe beneficii sanatatii, in special in cazul oamenilor cu intoleranta la lactoza, dintre care multi pot tolera kefirul fara dificultate, atata vreme cat kefirul este crud si nu gatit (procesul de gatire distrugand enzimele).

Referinte:
Lactic acid bacteria and yeasts in kefir grains and kefir made from them. J Ind Microbiol Biotechnol 2002 Jan;28(1):1-6 .
Inhibitory power of kefir: the role of organic acids. J Food Prot 2000 Mar;63(3):364-9
Antibacterial activity of milk-fermenting bacteria. Vet Med (Praha) 1990 Mar;35(3):187-92
The Caucasus Kefir. Dr. Lee Lorenzen, Biochemist

Sursa:
http://www.seedsofhealth.co.uk/fermenting/kefir.shtml

What is Kefir?

Kefir is a fermented milk drink. The word kefir is said to have originated from the Turkish word "Keif" which means "good feeling". Kefir dates back many centuries to the shepherds of the Caucasus Mountains who carried milk stored in leather pouches where it would ferment into fizzy sour yoghurt.
Elie Metchnikoff, a Nobel-prize winning biologist at the Pasteur Institute, first suggested that lactobacilli might counteract the putrefactive effects of gastrointestinal metabolism in 1908. He attributed the long and healthy life of the people of the Caucasus Mountains to their consumption of soured milk. In modern times there's a great deal of interest and research into probiotics and the health giving properties of fermented milks like kefir.

The Kefir Culture

There are two types of kefir: water kefir - small transparent grains that ferment sweetened water; and milk kefir - white or cream coloured grains that look rather like cauliflower florets that ferment milk.
A cauliflower-like kefir grainKefir is a living culture, a complex symbiosis of more than 30 microflora that form grains or cauliflower-like structures (sometimes called plants) in the milk. As the culture ferments the milk these structures grow, creating new grains in the process. Real kefir from live culture is an endlessly self-propagating process.
Microorganisms present in the grains include lactic acid bacteria, Lactococcus lactis subsp. lactis, Streptococcus thermophilus, Lb delbrueckii subsp. bulgaricus, Lb helveticus, Lb casei subsp. pseudoplantarum and Lb brevis, a variety of yeasts, such as Kluyveromyces, Torulopsis, and Saccharomyces, acetic acid bacteria among others. They give kefir excellent keeping qualities by keeping putrifying bacteria that might otherwise colonise the milk at bay. They've been shown to inhibit both salmonella and E. Coli in laboratory tests.

Kefir and Health

Kefir has many reputed health benefits. It has antibiotic and antifungal properties. It's been used in the treatment of a variety of conditions, including metabolic disorders, atherosclerosis, and allergies, tuberculosis, cancer, poor digestion, candidiasis, osteoporosis, hypertension, HIV and heart disease. You might find it odd that that a drink containing yeasts would be good for treating candidiasis but it has been helpful to many people, both by restoring a better balance to the gut flora and because some elements of the microflora will kill off Candida Albicans. Not all yeasts are harmful.
In addition to beneficial bacteria and yeast, kefir contains many vitamins, minerals, amino acids and enzymes. Particularly calcium, phosphorus, magnesium, B2 and B12, vitamin K, vitamin A and vitamin D. Tryptophan, one of the essential amino acids abundant in kefir, is well known for its relaxing effect on the nervous system. Because kefir also has an abundance of calcium and magnesium, also important minerals for a healthy nervous system, kefir in the diet can have a particularly calming effect on the nerves.
The abundance of enzymes brings more health benefits, especially to lactose intolerant people, many of whom can tolerate kefir without difficulty, as long as the kefir is raw and not cooked (cooking destroys the enzymes).

References

Lactic acid bacteria and yeasts in kefir grains and kefir made from them. J Ind Microbiol Biotechnol 2002 Jan;28(1):1-6 .
Inhibitory power of kefir: the role of organic acids. J Food Prot 2000 Mar;63(3):364-9
Antibacterial activity of milk-fermenting bacteria. Vet Med (Praha) 1990 Mar;35(3):187-92
The Caucasus Kefir. Dr. Lee Lorenzen, Biochemist

Artigol gasit AICI